Articles & News Stories

40 pages
84 views

Descoperiri cu caracter cultic aparţinând bronzului târziu din așezarea de la Șoimuș - Teleghi (jud. Hunedoara) (Cultic Discoveries from the Late Bronze Age Settlement from Soimus – Teleghi (Hunedoara County))

of 40
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Share
Description
The preventive archaeological research performed on the Deva – Orăstie highway route led us to discover a large settlement dating from the Late Bronze Age. Some of the investigated features from this site contain ceramic and bone artefacts, which
Transcript
    Sargetia. Acta Musei Devensis (S.N.), VI, 2015, p. 41-80.   DESCOPERIRI CU CARACTER CULTIC APAR Ţ INÂND BRONZULUI TÂRZIU DIN A Ş EZAREA DE LA Ş OIMU Ş  – TELEGHI   (JUD. HUNEDOARA) 1   NICOLAE C Ă T Ă LIN RI Ş CU Ţ A Muzeul Civiliza ţ iei Dacice ş i Romane Deva criscuta@yahoo.com ANTONIU TUDOR MARC Muzeul Civiliza ţ iei Dacice ş i Romane Deva seiciperis_74@yahoo.com Cuvinte cheie : ş amanism, divina ţ ie, substan ţ e psihotrope,  pyraunoi , epoca bronzului Keywords : shamanism, divination, psychotropic substances,  pyraunoi , Bronze Age Cercet  ă rile arheologice preventive, desf  ăș urate pe traseul autostr  ă  zii Deva – Or  ăș tie, au dus la descoperirea unei întinse a  ș ez ă ri, datate în epoca târzie a bronzului. Câteva dintre complexele investigate, din acest sit, con  ț  in artefacte ceramice  ș i osteologice, care au putut avea o întrebuin  ț  are cultic ă . Între acestea se afl ă  oase de animale – vertebre  ș i falange, unele fiind prelucrate  ș i cu urme de utilizare intens ă . Ele sunt asociate cu fragmente din vetre decorate  ș i vase cuptor ( pyraunoi ). Sunt, de asemenea, astfel de vase decorate cu aplica  ț  ii plastice antropomorfe. Consider  ă m c ă  aceste artefacte au fost utilizate în ritualuri de cult  ș i, de asemenea, probabil au fost utilizate în practici  ș amanice.   I.   Introducere Cercet ă rile arheologice realizate în anul 2011 pe traseul autostr ă zii Deva – Or ăş tie au condus la descoperirea, pe terasa râului Mure ş , în zona Ş oimu ş  (com. Ş oimu ş , jud. Hunedoara) – Teleghi , a unei a ş ez ă ri apar ţ inând epocii bronzului 2 . În cele ce urmeaz ă  vom descrie ş i analiza con ţ inutul a trei complexe descoperite la Ş oimu ş  (C 31, C 42 ş i C 300), încercând ş i o interpretare a pieselor recuperate din acestea. Din punct de vedere cronologic, cele trei complexe apar ţ in epocii târzii a bronzului. O  încadrare cultural ă  a acestora este îns ă  mai dificil ă , având în vedere c ă  aspectul de mixtur ă  c ă ruia îi apar ţ in descoperirile nu a fost înc ă  suficient definit 3 . Complexele cercetate con ţ in o mare cantitate de ceramic ă   ş i resturi osteologice. Pe lâng ă  numeroasele fragmente ceramice ş i oase neprelucrate, care pot fi asimilate resturilor 1  O variant ă  în limba englez ă  a acestui text a ap ă rut sub titlul Cultic Discoveries from Late Bronze Age Settlement from Ş  oimu  ş  – Teleghi (Hunedoara County) , în vol. ed. N. C. Ri ş cu ţ a, I. V. Ferencz, O. Tutil ă  B ă rbat,  Representations, Sings and Symbols , Cluj-Napoca, 2015, p. 187-214. 2  Responsabilul ş tiin ţ ific al ş antierului a fost Cristian Schuster, iar colectivul de cercetare din aceast ă  zon ă  a fost compus din Nicolae C ă t ă lin Ri ș cu ț a, Antoniu Tudor Marc ș i Ioan Alexandru B ă rbat. Un raport asupra cercet ă rilor arheologice desf  ăş urate în aceast ă  zon ă  vezi la Schuster et al.  2012. 3  Cristian I. Popa ş i Radu Totoianu consider ă  c ă  aspectul de mixtur ă  cultural ă  specific acestui orizont cronologic pe valea mijlocie a Mure ş ului, cuprins sub denumirea de „descoperiri de tip Deva – Române ş ti”, înglobeaz ă  elemente ale grupelor Balta S ă rat ă , Igri ţ a, Cruceni-Belegiš ş i cultura mormintelor tumulare, cf. Popa, Totoianu 2010, p. 226. În ceea ce ne prive ş te, credem c ă  importante preciz ă ri în leg ă tur ă  cu acest orizont cultural vor putea fi f  ă cute doar dup ă  prelucrarea integral ă  a numeroaselor materiale arheologice descoperite la Ş oimu ş  – Teleghi .  Descoperiri cu caracter cultic apar ţ inând bronzului târziu 42 menajere, în cele trei complexe au fost descoperite ş i câteva artefacte care au putut fi utilizate în cadrul altor activit ăţ i decât cele casnice. Este vorba despre vase ceramice cu aplica ţ ii plastice antropomorfe ş i reprezent ă ri simbolice, vetre de foc decorate, fixe sau portabile, precum ş i oase prelucrate. II.   Descrierea complexelor ş i materialelor arheologice Complexul C 31 reprezint ă  o depunere arheologic ă  care const ă  în vase ceramice sparte in situ , fragmente ale unei vetre de foc portabile, decorate, precum ş i câteva oase de animal prelucrate. Dintre formele ceramice descoperite întregi sau care pot fi  întregite enumer ă m oale de tip sac din categoria ceramicii de uz comun, înalte, cu gura larg ă   ş i fund îngust, ornamentate sub margine cu un brâu alveolat, întrerupt de proeminen ţ e alungite, alveolate, dispuse simetric ( Pl. II/a-c ). De asemenea, au fost descoperite dou ă  str ă chini, din categoria ceramicii semifine, decorate. Prima dintre acestea ( Pl. III/b ) are o deschidere larg ă , um ă rul îngro ş at pe care este amplasat ă  o toart ă , iar marginea u ş or evazat ă . Decorul de pe corpul vasului const ă  într-o band ă  continu ă , ha ş urat ă , dispus ă  sub forma unui meandru format din linii frânte. Um ă rul este marcat cu impresiuni dispuse oblic. Cea de-a doua strachin ă  ( Pl. III/c ) are fundul u ş or profilat, deschiderea larg ă , marginea dreapt ă   ş i pu ţ in îngro ş at ă  spre exterior. Pe corpul vasului este amplasat ă , sub buz ă , o creast ă  abia reliefat ă , decorat ă , ca ş i marginea, cu impresiuni dispuse oblic. Tot din inventarul ceramic remarc ă m o ce ş cu ţă  din categoria ceramicii fine ( Pl. III/d ), cu corpul globular, u ş or aplatizat, fund rotunjit, gât bine delimitat de corp, înalt, u ş or tronconic ş i marginea marcat ă  la exterior. Toarta este în band ă , de form ă  semilunar ă , supraîn ă l ţ at ă . Pe corp sunt realizate caneluri late, dispuse vertical. Men ţ ion ă m ş i fragmente ale unei strecur ă tori a c ă rei parte superioar ă  este arcuit ă  spre interior ( Pl. III/e ). Amintim, de asemenea, ş i câteva fragmente ceramice din buza unor vase a c ă ror form ă  sugereaz ă  existen ţ a unor lobi. Fig. 1.  Complexul C 31: vedere general ă   ş i detaliu cu fragmentele ceramice ş i de vatr ă  decorat ă   Una dintre cele mai interesante piese ceramice este o instala ţ ie compus ă  dintr-o oal ă  de mari dimensiuni, c ă reia îi era ata ş at ă , la partea inferioar ă , f  ă când corp comun cu aceasta, o camer ă  de ardere ( Pl. III/a ). Acest tip de instala ţ ie a fost denumit în literatura de specialitate „vatr ă  portabil ă ” sau „vas-cuptor”, desemnat deseori ş i prin termenul  Nicolae C ă t ă lin Ri ş cu ţ a, Antoniu Tudor Marc   43grecesc  pyraunos 4 . Piesei descoperite în C 31 îi lipse ş te camera de ardere, care era lipit ă  de corpul vasului la circa 2/3 din în ă l ţ imea acestuia, locul conexiunii fiind marcat ş i de un brâu alveolat. De asemenea, se observ ă   ş i urmele a dou ă  toarte dispuse simetric, utilizate pentru transportul instala ţ iei, precum ş i urmele unor g ă uri mari care facilitau tirajul aerului prin camera de ardere. Interesant este faptul c ă  dup ă  confec ţ ionarea oalei, pe fundul acesteia a fost aplicat, în mod neuniform, un adaos de lut. Putem presupune c ă  aceast ă  aplica ţ ie ulterioar ă  confec ţ ion ă rii recipientului este o încercare de a înt ă ri fundul vasului pentru a rezista la temperaturile ridicate din interiorul camerei de ardere. Împreun ă  cu vasele au fost descoperite ş i p ă r ţ i ale unei vetre de foc portabile ( Pl. IX/a ). Aceasta s-a fragmentat excesiv din cauza arderii slabe. Piesa, atât cât poate fi reconstituit ă , a fost modelat ă  sub form ă  de stea cu marginile arcuite. Atât partea superioar ă , cât ş i marginile vetrei au fost f  ăţ uite cu grij ă , iar pe suprafa ţ a sa au fost realizate mai multe canale late, paralele, care urmeaz ă  spre exterior conturul piesei, iar la interior sunt dispuse sub form ă  de cercuri concentrice care delimiteaz ă  centrul piesei. Alte câteva fragmente sunt netede, ceea ce sugereaz ă  faptul c ă , în zona central ă , vatra a fost nedecorat ă . Al ă turi de ceramic ă  au fost descoperite trei piese litice de mici dimensiuni – o lam ă  din obsidian fragmentar ă  ( Pl. VII/e ), un vârf din silex ( Pl. VII/f  ) ș i o piatr ă  plat ă , ș lefuit ă  ( Pl. VII/d ), precum ş i mai multe oase de animal. Dintre acestea, atrag aten ţ ia patru falange de porc ( Pl. VIII/a-d ), dou ă  dintre acestea fiind prelucrate ( Pl. VIII/a-b ). Falangele au fost netezite prin abraziune, pe una dintre laturi, pân ă  când s-a format o suprafa ţă  plan ă . Toate cele patru piese poart ă  urme de lustru ș i tocire ca urmare a intensei utiliz ă ri. Alte piese sunt un os sub ţ ire, prelucrat la unul dintre capete, în zona articula ţ iei, prin abraziune pe ambele laturi ( Pl. VIII/f  ) ş i un mic str ă pung ă tor ( Pl. VIII/g ). În acest context, amintim ş i o vertebr ă  de pe ş te prelucrat ă , de asemenea, prin polizarea marginilor, perforat ă   ş i p ă strând urme de lustru ș i tocire 5  ( Pl. VIII/e ). De asemenea, au fost descoperite trei vertebre de porc sau ovicaprin ă , în pozi ț ie anatomic ă ,  între care dou ă  prezint ă , pe una dintre fe ț e, urme fine de t ă iere ș i lovire dispuse transversal, izolate sau grupat, probabil f  ă cute cu o lam ă  metalic ă  ascu ț it ă  ( Pl. VIII/h ). Fragmentul anatomic reprezint ă  resturi alimentare ce au p ă strat urmele opera ț iunilor de  jupuire ș i desc ă rnare. În apropierea depunerii C 31 a fost descoperit complexul C 42. Acesta este o groap ă  sub form ă  de clopot cu umplutur ă  cenu ş ie, fundul acesteia, în partea vestic ă , fiind „c ă ptu ş it” cu bolovani de râu. Din inventarul ceramic bogat men ţ ion ă m o strachin ă  cu deschidere larg ă   ş i toart ă  amplasat ă  pe um ă r ( Pl. V/a ). Decorul const ă  într-un registru continuu dispus pe corp, format din dou ă  linii paralele, între care sunt incizate motive sub forma unor meandre frânte. Fundul vasului este, de asemenea, decorat, acesta fiind împ ă r ţ it în patru câmpuri în care sunt incizate ornamente sub form ă  de spirale frânte. Între materialele ceramice descoperite se afl ă   ş i numeroase fragmente provenind de la dou ă  vase de tip  pyraunos , care sunt îns ă  greu de reconstituit ( Pl. V/e-f  ). 4  Romsauer 2003, p. 15. Cu privire la terminologie, vezi ş i Fischl, Kiss, Kulcsár 2001, p. 125 sqq ., n. 1; Romsauer 2003, p. 15 sqq . Termenii care desemneaz ă  aceast ă  instala ţ ie, respectiv vatr ă  portabil ă  sau vas-cuptor, sunt neinspira ţ i, în opinia noastr ă , deoarece nu ilustreaz ă  nici caracteristicile constructive, nici pe cele func ţ ionale ale instala ţ iei respective. Mai potrivit ă  ni se pare denumirea de cazan, pentru care a optat ş i P. Patay (cf. Fischl, Kiss, Kulcsár 2001, p. 125, n. 1), termen care desemneaz ă  un recipient destinat înc ă lzirii ş i fierberii lichidelor. 5  Vertebrele de pe ş te sau din ţ ii de animal au fost utilizate frecvent în epoca bronzului ca amulete cu rol apotropaic. Adeseori, astfel de piese erau p ă strate într-o pungu ţă  din piele, cf. Harding 2000, p. 321.  Descoperiri cu caracter cultic apar ţ inând bronzului târziu 44 Men ţ ion ă m ş i peretele perforat al unui vas-strecur ă toare sau afum ă toare ( Pl. V/d ), precum ş i un fragment de capac de mici dimensiuni, prev ă zut cu orificii ( Pl. V/c ). Fig. 2.  Complexul C 42: vedere general ă   ş i detaliu cu bolovanii de râu, ceramica ş i râ ş ni ţ a fragmentar ă  de pe fundul gropii În C 42 au fost descoperite ş i fragmente decorate ş i nedecorate dintr-o vatr ă  de foc f  ăţ uit ă  ( Pl. IX/b ). Decorul const ă  din caneluri înguste, paralele. Dintre numeroasele fragmente osteologice recuperate, amintim dou ă  falange de porc prelucrate prin abraziune ( Pl. VIII/i-j ), identice pieselor g ă site în C 31, un corn de c ă prior, neprelucrat ( Pl. VIII/k ), precum ş i mai multe cochilii de scoic ă  de râu Unio , trei dintre ele fiind perforate în apropierea proeminen ţ ei. Patru mici piese litice, dou ă   ș lefuite ( Pl. VII/g, j ) ș i dou ă  lame din silex ( Pl. VII/h, i ), precum ş i o râ ș ni ță  fragmentar ă  din andezit completeaz ă  inventarul gropii. Una dintre cele mai interesante descoperiri este complexul C 300. Groapa are form ă  de clopot, la fel ca în cazul complexului C 42. În umplutura ei s-au aflat numeroase fragmente ceramice ş i osteologice, iar pe fundul ei au fost descoperite fragmente ale unor vase ceramice de mari dimensiuni. În urma procesului de restaurare a fost întregit ă  o instala ţ ie de tip  pyraunos  ( Pl. VI/a ). Fig. 3 . Complexul C 300: vedere general ă  cu fragmentele unuia dintre vasele de tip  pyraunos   ş i ale unui castron de mari dimensiuni, descoperite pe fundul gropii Piesa face parte din categoria ceramicii semifine, suprafa ţ a sa fiind atent netezit ă . Culoarea este c ă r ă mizie, cu numeroase pete închise, rezultate în urma arderilor secundare. Instala ţ ia const ă  dintr-un vas de mari dimensiuni ş i form ă  tronconic ă , cu  Nicolae C ă t ă lin Ri ş cu ţ a, Antoniu Tudor Marc   45dou ă  toarte în band ă  dispuse vertical, buza r ă sfrânt ă   ş i decorat ă  cu alveole. La circa 2/3 din în ă l ţ imea vasului, sub toarte, este ata ş at ă  o camer ă  de ardere, punctul de contact dintre cele dou ă  p ă r ţ i fiind marcat cu un brâu alveolat. Camera de ardere are o deschidere mai larg ă  în fa ţă , destinat ă  aliment ă rii focului ş i una mai redus ă  în partea opus ă . Sub zona de conexiune cu vasul au fost practicate ş ase g ă uri mari, circulare, menite s ă  asigure, asemenea deschiderii posterioare, tirajul necesar combustiei. Marginile acestor deschideri sunt marcate prin îngro ş are la exterior. Din cel de-al doilea  pyraunos  descoperit în C 300 s-a p ă strat doar camera de ardere ( Pl. VI/b ). Piesa, de culoare cenu ş ie, mai redus ă  ca dimensiuni, confec ţ ionat ă  dintr-o past ă  degresat ă  cu nisip cu bobul mare, pare s ă  fi fost aproape identic ă  celeilalte, cu precizarea c ă  toartele au fost ata ş ate camerei de ardere ş i nu vasului, ca în primul caz. Din inventarul complexului C 300 a f  ă cut parte ş i un vas de tip castron, de mari dimensiuni ( Pl. VII/b ). Vasul, p ă strat doar pe jum ă tate, are deschidere larg ă , form ă  tronconic ă   ş i marginea u ş or invazat ă . Recipientul a avut patru toarte în band ă  lat ă , verticale, dispuse simetric pe diametrul maxim. De la partea superioar ă  a toartelor porne ş te o u ş oar ă  creast ă  care marcheaz ă  circumferin ţ a vasului. Alte elemente de decor lipsesc. Un alt vas, descoperit în acela ş i context, este o oal ă  de dimensiuni medii cu corp foarte bombat, gât cilindric ş i buza evazat ă  ( Pl. VII/a ). Pe diametrul maxim al vasului au fost practicate patru proeminen ţ e, realizate prin împingerea peretelui dinspre interior spre exterior, ceea ce confer ă  recipientului, privit de sus, un aspect patrulater. În zona contactului dintre corpul ş i gâtul vasului au fost amplasate dou ă  torti ţ e în band ă . Jum ă tatea inferioar ă  a vasului este nedecorat ă , dar partea superioar ă  con ţ ine mai multe elemente de decor. Cele patru protuberan ţ e dispuse simetric pe diametrul maxim sunt  înconjurate de câte dou ă  rânduri de arcade formate din dou ă , respectiv trei linii incizate ş i lustruite. În spa ţ iile dintre grupurile de arcade a fost realizat, în aceea ş i tehnic ă , un dublu semn asem ă n ă tor literei „M”. Un vas deosebit, prezent doar fragmentar, este o cea ş c ă  dubl ă  sau vas-solni ţă  ( Pl. VII/c ). A fost confec ţ ionat din past ă  fin ă , culoarea este negricioas ă , suprafa ţ a fiind bine lustruit ă . Acesta era compus din dou ă  recipiente de forma unei ce ş ti, cu profilul corpului în form ă  de „S” alungit ş i buza u ş or adus ă  spre interior, unite printr-o band ă  scurt ă , în zona diametrului maxim ș i având, deasupra acesteia, o toart ă  supraîn ă l ţ at ă , comun ă . Men ţ ion ă m ş i un vas fragmentar ş i mai multe fragmente ale unor vase cu buza lobat ă . III.   Analiza tipologico-func ţ ional ă   ş i analogiile materialului arheologic Dintre obiectele ceramice descoperite, câteva necesit ă  o analiz ă  am ă nun ţ it ă . Cele mai interesante sunt piesele de tip  pyraunos . Aceast ă  instala ţ ie, care une ş te recipientul cu focarul, este atestat ă  în Bazinul Carpatic înc ă  de la începutul epocii bronzului, dar cunoa ş te o sporire cantitativ ă   ş i o diversitate de variante abia în bronzul mijlociu ş i târziu. Tipul ceramic este larg r ă spândit atât în Bazinul Carpatic, cât ş i în zona balcanic ă   ş i egeean ă 6 . Din punct de vedere constructiv, instala ţ iile de tip  pyraunos  reprezint ă  o important ă  inova ţ ie în ceea ce prive ş te produc ţ ia ceramic ă  din epoca bronzului. În general, se consider ă  c ă  piesele de tip  pyraunos  au utilitate casnic ă , fiind folosite, mai 6  Fischl, Kiss, Kulcsár 2001; Romsauer 2003.
Related Documents
View more...
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x